În următorii trei ani vom organiza o serie de conferințe și ateliere în cadrul cărora vom disemina rezultatele obținute în cadrul proiectului de cercetare. Aceste evenimente vor fi publice și deschise tututor. Toate apelurile pentru lucrări și prezentări vor fi postate aici.
Obiectivul nostru a fost de a ajunge la 22 conferințe până la sfârșitul proiectului (octombrie 2023). Am început difuzarea devreme și am reușit până acum să livrăm 21 de conferințe. Am planificat și câteva conferințe anul viitor (2023). În plus, vom organiza anul viitor o conferință finală în care vom prezenta rezultatele întregului proiect. Credem că până la sfârșitul anului viitor vom putea depăși cu mult ținta inițială.
Participări la conferințe 2022
1. Deneva-Faje, Neda – Lucrători esențiali sau corpuri periculoase: Muncitorii migranți est-europeni în timpul Pandemiei de COVID-19, Conferință: Cea de a 39-a Conferinäü internațională a proceselor muncii. Tema: Securitate în muncă? Locurile de muncă după Covid-19, University of Greenwich, Londra, Marea Britanie, 12- 14 aprilie 2021
2. Vincze, Eniko & Gog, Sorin – Un surplus de populație? Crearea unei clase (non) muncitoare rasiale într-un fost district minier românesc, Conferința: Regândirea surplusului de populație: Teorii de la periferii, University of Bergen, Oslo, Norvegia și online, 13-14 decembrie 2021
3. Ban, Cornel – Facțiuni de afaceri, populiști și perspectiva blocului Social în România și Ungaria: Cazul regimurilor de creștere conduse de FDI, Conferință: Neoliberalismul BRICS: Trecut și viitor?, Universitatea Brown Centrul Rhodes pentru Economie Internațională și Finanțe, 23-24 aprilie 2022
4. Marginean, Mara – Poluare, locuire periferică și marginalizare social: Pollution, peripheral housing, and social marginalization: O schiță a practicilor socio-economice ale romilor români din anii 1970, Conferință: Convenția Mondială Anuală ASN, online, Columbia University, New York. SUA, 4-7 mai, 2022
5. Ban, Cornel, Petrovici, Norbert, Mare, Codruta – Despachetarea regimurilor de creștere dependente de export dintr-o perspectivă a economiei politice subnaționale, Conferință: Societatea pentru progresul socio-economiei; Conexiuni capricioase: Anarhie, activism, coordonare și control, Olanda, Amsterdam, 9-11 iunie, 2022
6. Pernes, Raluca – Muncă precară periferică la marginea Uniunii Europene: Cazul Baia Mare, Conferință: Frontiere și transferuri, Universitatea de Vest Timișoara, Romania, 15-17 iunie, 2022
7. Mireanu, Manuel – Construind orașul prin Securitate. Statul și populația romă în timpul comunismului în Baia Mare, Conferință: Adsociația Europeană a Antropologilor Sociali – Cea de a 17-a conferiență bienală EASA: Transformare, speranță și Camera Comunelor, Belfast, Marea Britanie, 26-30 iulie, 2022
8. Pernes, Raluca – Muncă industrială și inechitate la marginea Uniunii Europene: Cazul Baia Mare, România, Conerință: EASA 2022: Transformare, speranță și Camera Comunelor, Belfast, Marea Britanie, 26-30 iulie, 2022
9. Marginean, Mara – Locuire periferică, marginalizare socială și dezvoltare teritorială inegală: Practicile socio-economice ale romilor din România în contextual schimbărilor relațiilor industrial, Intervenție orală în timpul mesei rotunde, Conferință: Frontiere și Transferuri, Societatea pentru studii române, București, România, 15-17 iunie, 2022
10. Burlacu, Alexandru – Locuire periferică, marginalizare socială și dezvoltare teritorială inegală: Practicile socio-economice ale romilor din România în contextual schimbărilor relațiilor industrial, Intervenție orală în timpul mesei rotunde, Conferință: Frontiere și Transferuri, Societatea pentru studii române, București, România, 15-17 iunie, 2022
11. Marginean, Mara – Cupru, minerit și politici sociale fragmentate: Munca industrializată a populației rome în anii 1970 din România, Conferință: 2022 Reuniunea anuală a Societății rome Lore și Conferința privind studiile romilor, Academia de Științe a Serbiei, Belgrad, Serbia, 28-30 septembrie, 2022
12. Deneva-Faje, Neda – Romii din România între munca industrial și migrarea sezonieră, Conferință: EASA 2022: Transformare, speranță și Camera Comunelor, Belfast, Marea Britanie, 26-30 iulie 2022
13. Solonean, Dana – Ținutul focului și al gheții. O poveste despre migrație, Conferință: „Vieți narative” Conferința Internațională de Povestire, (Auto) Biografie și (Auto) Etnografie, Londra, Marea Britanie, 27-28 august 2022
14. Vincze, Enikő – Dezindustrializarea ca factor constitutiv al dezvoltării imobiliare într-o periferie est-europeană, Conferință: Orașe obișnuite în timpuri extraordinare, Conferința RC21, Atena, Grecia, 24-26 august 2022
15. Troc, Gabriel – Migrația transnațională a populației rome marginalizate. Cazul Baia Mare, România, Conferință: A VI-a ediție a Conferinței Europene privind cercetarea științifică interdisciplinară, Institutul Național de Economie “Costin C. Kirițescu” București, România, 26-27 august 2022
16. Gog, Sorin – La marginea orașelor industriale: O comparație între integrarea socialistă și post-socialistă a lucrătorilor slab calificați din România, Conferință: A VI-a ediție a Conferinței Europene privind cercetarea științifică interdisciplinară, Institutul Național de Economie “Costin C. Kirițescu” București, România, 26-27 august 2022
17. Zamfir, George – Evacuarea romilor: O comparație între practicile socialiste și postsocialiste din Baia Mare, Conferință: A VI-a ediție a Conferinței Europene privind cercetarea științifică interdisciplinară, Institutul Național de Economie “Costin C. Kirițescu” București, România, 26-27 august 2022
18. Vincze, Enikő – Inegalități rezidențiale în contextual schimbării regimului de locuire în România, Conferință: Contradicții rezidențiale. Locuire și schimbări sociale în politica economică globală, Durham, Marea Britanie, 28-29 august 2022
19. Gog, Sorin – Extinderea către est a UE și impactul pieței unice europene asupra industriei miniere și a mobilei din România, Conferință: Interregnum Europe: Crize, Război și Viitor alternative, Conferința internațională privind modele alternative pentru integrarea europeană, București, România, 22-24 septembrie 2022
20. Földes, Ionuț – Locuri de muncă precare și o poziție precară în lanțul de aprovizionare industrială la nivel mondial. O privire asupra scenariului de reindustrializare al orașului Baia Mare, Conferință: Interregnum Europe: Crize, Război și Viitor alternative, Conferința internațională privind modele alternative pentru integrarea europeană, București, România, 22-24 septembrie 2022
21. Vincze, Enikő – Ordinea mixtă a locuințelor în socialismul de stat roman, Conferință: Economii mixte non-capitaliste (Teorie, Istorie și Viitor), Budapesta, 25-27 noiembrie 2022
Conferințe organizate prin Precwork în 2023
Ultimele trei decenii de transformări capitaliste au schimbat într-un mod substanțial economia și structurile sociale ale societății românești și au dus la apariția unor noi tipuri de relații industriale, diferite forme de organizare a muncii, noi regimuri locative, practici sociale centrate pe amplificarea competitivității și a succesului personal și forme de consum cultural adaptat economiei de piață. În cadrul științelor sociale din România s-a acordat o atenție relativ restrânsă analizei critice a transformărilor capitaliste și a consecințelor pe care tranziția către un nou tip de economie politică și un nou mod de organizare societală l-a avut asupra populației României.
Scopul acestei conferințe este să interogheze dintr-o perspectivă critică transformările capitaliste care au afectat societatea românească în ultimele trei decenii și să analizeze traiectoria politică și economică specifică a României în contextul varietăților de capitalism implementate în Europa Centrală și de Est. Evenimentul este organizat în cadrul colaborativ a două granturi de cercetare: ‘Muncă precară și locuire periferică’, contract 22 din 01/11/2020 (RO-NO-2019-0496) și ‚Formarea claselor sociale și reurbanizare prin dezvoltare imobiliară într-o periferie estică a capitalismului global’ (PCE 65 din 08/02/2021). Co-organizatorii instituționali ai conferinței sunt: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială și Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai.
Mai multe detalii despre conferință pot fi urmărite la acest link:
Dezvoltare inegală în România: condiție și produs al acumulării de capital
prelegere prezentată de Enikő Vincze (Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai), în cadrul conferinței Transformări capitaliste în România: Dezvoltare inegală și decalaje sociale
Moderatoare: Irina Culic (Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeș-Bolyai)
Rezumat: Prezentarea se bazează pe teoriile dezvoltării inegale și periferializării multiscalare, dar și pe cercetările mele empirice realizate în România în ultimii 10 ani despre rolul locuirii în economia politică, dezvoltarea imobiliară ca sursa acumulării de capital, și dezvoltare teritorială. Voi vorbi despre dezvoltarea inegală ca o condiție a acumulării de capital din perspectiva transformărilor prin care România a trecut în ultimele decenii, și care i-au alocat un rol în expansiunea teritorială a capitalului ca soluție la crizele create de capitalism. Restructurarea economică prin privatizare și dezindustrializare; refacerea dependenței economice de fluxurile de capital străin; precarizarea și pauperizarea forței de muncă; exploatarea resurselor naturale pentru export; privatizarea băncilor și crearea unui sistem financiar pentru profit, susținător al economiei dependente de credit/ îndatorare; deschiderea de locații în România pentru serviciile externalizate (prin outsourcing) ale unor companii multinaționale, mai ales în domeniul tehnologiei informației sunt printre transformările la care voi face referire. Apoi discut despre dezvoltarea inegală ca produs al acumulării de capital, despre cum se orientează capitalul către teritorii și sectoare economice promițătoare de profituri sigure, mari și rapide (de exemple spre locuire și dezvoltare imobiliară) în țările semi-periferice ale capitalismului global financializat, și cum, astfel, creșterea economică se acumulează în anumite teritorii în timp ce altele suferă de dezinvestire. Acest fapt a devenit inevitabil și în România, și pentru că politica de stat a schimbat rolul statului în economie, renunțând la planificarea economică și teritorială în contextul anti-comunismului generalizat. Convingerea mea este, că o analiză critică a transformărilor capitaliste în România trebuie să se canalizeze într-o critică a capitalismului, pentru că România nu este o țară a capitalismului eșuat, ea mai degrabă ilustrează eșecul capitalismului. Susțin, că analizele noastre trebuie să fundamenteze o viziune despre alternativa socialistă la capitalism, încercând să răspund la întrebarea, dacă și cum se pot pune noile contradicții ale capitalismului post-neoliberal de stat militarizat, în slujba realizării socialismului democratic.
Lucrări inspirate de Precwork
PANEL I: Muncă precară și migrație trans-națională
I1. Bogăție privată și sărăcie publică: limitele aportului migrației transnaționale pentru dezvoltarea locală în Maramureș
Gabriel Troc (Facultatea de Sociologie și Asistență socială, Universitatea Babeș-Bolyai)
Rezumat: Prezentarea aduce o perspectivă de lungă durată asupra subiectului migrației pentru muncă din Maramureș. În contrast cu alte populații românești, maramureșenii au fost dintotdeauna constrânși de circumstanțe istorice și geografice la o mobilitate crescută. Aceasta a alimentat o puternică migrație pentru muncă, în granițele țării începând cu anii 1960’, către state vest-europene după 1989. În ambele situații migrația a rezultat în câștiguri substanțiale pentru locuitorii zonei, care au investit constant în îmbunătățirea a vieții lor materiale private. Acest aport de surplus, precum și potențialul productiv crescut al forței de muncă locale nu s-au materializat însă – după cum vom arăta – în bogăție publică, politicile de dezvoltare locală mizând de fiecare dată pe pariuri perdante: o industrializare socialistă a Băii Mari incapabilă să utilizeze potențialul demografic al județului, o dezvoltare a subdezvoltării prin imaginarea Maramureșului istoric ca un paradis arhaic, ori, mai recent, o reindustrializare a zonei care mizează pe o strategie de dezvoltare neoliberală depășită, focalizată pe implicare unei forțe de muncă prost plătită, puțin calificată și „flexibilizată” în atitudinile ei față de muncă și în așteptările legate de beneficiile muncii.
I3. Condiții structurale ale migrării: munca precară în fabricile din noul val al re-industrializării în Baia Mare
Neda Deneva (Universitatea Babeș-Bolyai)
Rezumat: Voi explora formarea unei forțe de muncă industrial flexibile într-o zonă reindustrializată din România și efectele capitalismului de tip supply-chain asupra comunităților locale vulnerabile, asupra mobilității lor și asupra reproducerii lor sociale. Voi analiza condițiile structurale de muncă, cetățenie și regimuri de migrație în Europa care plasează muncitorii în poziții precare atât ca migranți, cât și ca cetățeni. Pornind de la cazul romilor, voi arăta cum munca în industrie în fabricile din Europa de Est care operează în logica supply-chain presupune condiții de muncă și de viață precare, în ciuda faptului că sectorul pretinde că oferă un loc de muncă stabil, cu program regulat. Romii din Baia Mare muncesc în industrie cu contracte de muncă și au acces la serviciile sociale. Totuși, acest lucru nu conduce în practică la stabilitate, acces la serviciile sociale sau siguranță financiară. În locul acestora, muncitorii trebuie deseori să recurgă la migrație sezonieră transnațională pentru a-și suplimenta veniturile insuficiente și pentru a echilibra condițiile de muncă dificile din fabrică. Contrar altor exemple de emigranți pe termen scurt care combină munca informală în diferite locuri migrând, în acest caz vedem cum a fi angajat cu contract de muncă standard, cu normă întreagă pur și simplu nu înseamnă că ai un salariu suficient ca să-ți câștigi existența. În acest caz, deci, migrația este o strategie de suplimentare a veniturilor, care pune în lumină faptul că strategiile de outsourcing furnizează condiții de muncă nesustenabile. Activitățile economice reflectă procesele complexe ce țin de capitalismul de tip supply-chain pe care romii le navighează atât ca muncitori emigranți, cât și ca muncitori cetățeni, rolul care sunt reciproc constitutive.