Comunicate de presă

COMUNICAT DE PRESĂ

6/2024

29.04.2024

Pe măsură ce proiectul de cercetare „Muncă precară și locuire periferică”, finanțat prin granturile SEE și Norvegiene, precum și de Guvernul României, se apropie de final, rezultatele sale vor fi în curând disponibile pentru publicul larg. Prin urmare, rezultatele cercetărilor extinse, care au fost realizate în ultimii 4 ani, se vor concretiza într-un volum colectiv care va fi publicat de Routledge – o editură de top în domeniul științelor sociale. Volumul colectiv „The Political Economy of Extreme Poverty in Eastern Europe: A Comparative Historical Perspective of Romanian Roma” (Economia Politică a Sărăciei Extreme în Europa de Est: O perspectivă istorică comparată a romilor din România) va scoate în evidență, prin diverse perspective disciplinare, modul în care s-a produs împovărarea istorică a romilor în România.

Cartea urmărește trei momente istorice principale ale acestui proces: industrializarea socialistă, tranziția la capitalism și, în cele din urmă, reindustrializarea. La fel ca și proiectul de cercetare, acest volum va urmări modul în care fiecare schimbare economică a avut și are încă impact asupra vieții populației rome din România. Capitolele din carte reunesc perspectiva națională cu accentul empiric al proiectului de cercetare, pus pe orașul Baia-Mare.

Volumul colectiv va fi organizat după cum urmează:

Capitolul 1. La marginea mainstream-ului: evaluarea sărăciei extreme a populației rome din România. O perspectivă istorică (Manuela Marin)

Capitolul 2. Dependența economică, rasa și schimbările în munca industrială într-o (semi)periferie est-europeană: Cazul romilor din România socialistă târzie (Mara Mărginean)

Capitolul 3. Dezindustrializarea prematură și sărăcia romilor post-socialiști: economia politică a muncii necalificate (Sorin Gog)

Capitolul 4. Rasializarea romilor și inegalitatea locuirii în România de-a lungul regimurilor de economie politică (Enikő Vincze, Manuel Mireanu și George Iulian Zamfir)

Capitolul 5. De la criza socialismului la integrarea europeană: economia (macro)politică și sărăcia în România (1990-2023) (Cornel Ban și Petre Buciu)

Capitolul 6. Flexibilitatea și mobilitatea forței de muncă, temporalitatea vieții industriale și reproducerea sărăciei în capitalism (Neda Deneva)

Capitolul 7. Etnicitatea contează: Migrația transnațională a forței de muncă într-o periferie românească postsocialistă (Gabriel Troc)

Capitolul 8. Migrația și munca de stradă în rândul romilor marginalizați: De la strategiile de subzistență din România la realitățile politice din Norvegia (Jon Horgen Friberg)

Capitolul 9. Sărăcia și romii, o înlănțuire durabilă în Europa Centrală și de Est (Angéla Kóczé)

 

5/2023

30.06.2023, Cluj-Napoca

ECHIPA PRECWORK A FINALIZAT DOCUMENTUL DE ANALIZĂ ȘI RECOMANDĂRI, CARE VA FI  TRIMIS AUTORITĂȚILOR LOCALE  DIN MARAMUREȘ ȘI CELOR NAȚIONALE

Un document document de analiză și recomandări de politici publice privind situația muncii și locuirii romilor din județul Maramureș a fost finalizat recent de echipa de cecetători a proiectului „Muncă precară și locuire periferică, finanțat din Granturi SEE și Norvegiene.

Cercetarea PRECWORK[1]  și-a propus să analizeze munca precară, locuirea periferică și practicile migraționiste ale romilor din România, și în mod special din Baia Mare și județul Maramureș.

În plus, s-au mai investigat practicile muncilor stradele ale imigranților romi din România în Scandinavia, și răspunsurile publice la ele.  Pe lângă diseminarea academică a rezultatelor, echipa de sociologi ai UBB și-a propus să transmită cunoștințele dobândite și către un public larg. 

˝În primul rând vrem să susținem și să promovăm dorința de schimbare a romilor din Baia Mare în rândurile decidenților din sectorul administrației publice (locale și naționale). Cu acest scop, de-a lungul proiectului, am prezentat și discutat rezultatele noastre în cadrul mai multor ateliere colaborative. Două dintre ele au fost derulate cu participarea unor invitați de la structurile locale și județene ale autorităților administrației publice. În cadrul celui de al treilea atelier, cel din 17 iunie 2023, ne-am întâlnit cu reprezentanți ai mai multor organizații (pro)rome din Baia Mare, Cluj și București. Am pus în dialog cunoașterea academică și cea activistă pentru a defini problemele cu care se confruntă romii din comunitățile marginalizate din Baia Mare, a aborda adecvat legătura dintre rasismul împotriva romilor și excluziunea lor de la condiții de muncă și locuire adecvate, și a identifica câteva soluții punctuale la problemele observate˝, a declarat directorul proiectului, profesor Enikő Vincze. 

Documentul de analiză și recomandări de politici publice se poate descărca în limba română de pe pagina de internet a proiectului de la acest link:  http://precwork.granturi.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2023/07/Policy-paper_Precwork-Ro_iunie2023.pdf

Analiza și recomandările sunt structurate în următoarele capitole: Introducere – despre cercetarea PRECWORK; Sinteză asupra problemelor cu care se confruntă romii marginalizați din Baia Mare și recomandări de soluții (text rezultat din atelierul din 17.06.2023); Dezvoltarea locală. Tendințe predominante și recomandări; Munca romilor din comunități marginalizate în contextul reindustrializării din Baia Mare. Analize și recomandări de politici; Locuirea în blocuri sociale și așezări informale în Baia Mare, și reprezentări mediatice ale romilor – Probleme și recomandări. 

În Anexe sunt prezentate Rezultatele anchetei PRECWORK: distribuția populației pe etnii în funcție de ocupare, nivelul venitului și locuire în Baia Mare, precum și o scurtă sinteză a cadrului legislativ național privind locuirea și munca în perioada socialistă în România.   
În curând documentul va fi depus la Primăria și Consiliul Local al Municipiului Baia Mare, la Instituția Prefectului și Consiliului Județean Maramureș, va fi de asemenea înaintat și Agenției Naționale pentru Romi, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, și Ministerului Muncii.

[1] Muncă precară și locuire periferică. Practicile socio-economice ale romilor din România în contextul relațiilor industriale și dezvoltării teritoriale inegale. Contract grant de cercetare: Nr. 22 din 01/11/2020, RO-NO-2019-0496, implementat în parteneriat de către Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și institutul de cercetare FAFO din Oslo, Norvegia.

 

COMUNICAT DE PRESĂ

4/2022

31.07.2022, Cluj-Napoca

ETNICIZAREA PROCESELOR DE MUNCĂ DIN MARAMUREȘ, ÎN DOMENIUL INDUSTRIAL, ANALIZAT DE CERCETĂTORII PROIECTULUI

Date despre etnicizarea proceselor de muncă în zona județului Maramureș sunt în curs de procesare de către echipa proiectului „Muncă precară și locuire periferică”, finanțat prin Programul Cercetare asociat Granturilor Norvegiene (Norway Grants) 2014-2021 și administrat de UEFISCDI.

Cercetătorii au reușit să strângă până în acest moment, când proiectul se află la jumătatea termenului,  numeroase date despre aria de cercetare abordată. Astfel, au fost identificate principalele forme de ocupare din regiune, prin analiza statistică a datelor oferite de filiala maramureșeană a INS. Aceste informații sunt completate de analize realizate de echipă asupra relațiilor sociale și de muncă utilizate de lucrătorii romi și neromi, prin intervievarea muncitorilor și a rudelor acestora.

De asemenea, proiectul facilitează cercetări etnografice privind genealogia economică a ghetourilor de romi, rolul pe care l-a jucat specializarea lor profesională din timpul comunismului în restructurările care au avut loc în perioada timpurie dezindustrializării de după Revoluție. Alte analize au privit impactul pe care sărăcia structurale a avut-o asupra mobilității sau imobilității inter-generaționale.

Analiza datelor statistice secundare oferă informații și despre dezvoltarea teritorială în județul Maramureș, precum și asupra evoluției istorice a fondului de locuințe și a cartierelor rezidențiale din Baia Mare, dar și asupra schimbărilor în politicile locale de dezvoltare urbană în timpul celor trei valuri de transformări (socialist, post-socialist, capitalist neoliberal).

În decursul vizitelor pe teren au fost realizate studii de caz despre diferite facilități de producție (Aramis/Italsofa and Habitex), pentru a urmări istoria companiilor, strategiile de recrutare a forței de muncă sau modul de management al forței de muncă.

În acest timp a fost realizată și cercetarea arhivistică privind condițiile de muncă și locuire pentru romii din Baia Mare, privind politicile locative care au survenit de la finalul anilor ‘80 până în prezent, dar și a condițiilor de încorporare a romilor în forța de muncă în perioada soacialismului și în perioada timpurie de dezindustrializare.

Mai multe despre cercetările realizate în cadrul proiectului „Muncă precară și locuire periferică“ pot fi aflate și din cele trei podcasturi realizate de membri ai echipei. Podcasturile pot fi urmărite pe site, la secțiunea Comunicate de presă, subsecțiunea Podcast.

 
COMUNICAT DE PRESĂ

3/2022

29.04.2022, Cluj-Napoca

MUNCA DE TEREN DUPĂ PRIMUL AN DE PROIECT A PRILEJUIT ADUNAREA UNEI VASTE COLECȚII DE DATE REFERITOARE LA MUNCA PRECARĂ ȘI LOCUIREA PERIFERICĂ ÎN MARAMUREȘ

Cercetarea din cadrul proiectului PRECKWORK s-a focusat, în ultimele 12 luni, pe o colecție extinsă de materiale etnografice, date sociologice și materiale de arhivă concludente pentru problematica muncii precare și a locuirii periferice în arealul județului Maramureș.

În ciuda pandemiei de Covid-19 am reușit să demarăm munca de teren conform planificării și am adunat mult mai multe date decât ne propusesem inițial.

Fiecare echipă din cadrul proiectului a efectuat câteva călătorii la Baia Mare, dar și către alte orașe din Maramureș, cum ar fi Baia Sprie, Sighetul Marmației, Târgu Lăpuș sau Seini, dar mai cu seamă către acele sate care au un procent crescut de populație romă.

În timpul cercetărilor de teren am organizat și stagii de practică pentru studenții Facultății de Sociologie și Asistență Socială. Principalul scop al acestora a fost de a-i familiariza pe studenți cu mijloacele muncii de cercetare sociologică și antropologică , dar mai ales de a le arăta situații reale de viață care se referă la marginalizare.

În această perioadă cercetarea a fost în principal focusată pe următoarele obiective:

  1. Am cercetat transformările macro-economice din România și județul Maramureș, precum și impactul lor asupra strategiilor de re-industrializare ale administrației locale.
  2. Am analizat transfomările economice care au avut loc în anii ’90 și rolul pe care aceste reforme l-au avut în apariția ghetourilor rasiale de la marginea orașelor.
  3. Am explorat de asemenea problema dezvoltării dezechilibrate a teritoriilor, planificarea urmabă și inegalitățile de locuire, precum și felul în care acestea sunt legate de procesul de gentrificare.
  4. Un alt punct important în cercetarea noastră s-a referit la degradarea condițiilor de muncă și plată a oamenilor care trăiesc în condiții precare, precum și transformarea muncii industriale.
  5. Am încercat să conectăm toate aceste lucruri cu cercetarea unor vaste fluxuri de migrație internă și externă care au avut loc în această zonă, precum și cu mecanismele structurale care le-au generat.
  6. În cadrul cercetării noastre am acordat o atenție deosebită materialelor de arhivă și modului în care politicile de locuire, precum și cele inustriale s-au întrepătruns în timpul comunismului. Complementar, am efectuat și un studiu, de mai mică amploare, în municipiul Baia Mare, care s-a concentrat pe populația dezavantajată care trăiește în cartierele periferice ale orașului.

Cerctarea este coordonată îndeaproape cu partenerul nostru norvegian, care la rândul său se focusează pe migrarea populațiilor dezavantajate din Rusia către țările scandinave.

În etapa următoare a cercetării noastre ne vom axa pe analizarea și interpretarea vastelor date pe care le-am colectat precum și pe diseminarea lor în cadrul unor conferințe internaționale și workshopuri.

Scopul este acela de a atrage atenția asupra cercetării noastre și de a crea legături cu o serie de oameni de știință procupați de o problematică asemănătoare.

COMUNICAT DE PRESĂ

2/2021

28.02.2021, Cluj-Napoca

PROIECTUL UBB „MUNCĂ PRECARĂ ȘI LOCUIRE PERIFERICĂ”, PREZENTAT DE CERCETĂTORII CLUJENI AUTORITĂȚILOR DIN MARAMUREȘ

O echipă de sociologi de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) a avut recent o serie de întâlniri cu reprezentanți ai diverselor instituții locale din județul Maramureș pentru a discuta colaborarea dintre cele două părți pe care o presupune proiectul „Muncă precară și locuire periferică”, finanțat din Granturi SEE și Norvegiene.

Proiectul este unul inovativ, ce studiază procesul de dezindustrializare care a avut loc în România la începutul anilor 1990 și impactul social și economic de lungă durată pe care l-a avut asupra populației.

Această primă întâlnire a constituit un prilej de prezentare a proiectului și de schimburi de idei. Discuțiile s-au concentrat pe modurile în care a fost afectată viaţa oamenilor din Baia Mare și județul Maramureș în contextul proceselor de industrializare și dezindustrializare, dar și de politicile de dezvoltare teritorială.

Un alt aspect al discuției a vizat reindustrializarea, situația principalilor angajatori locali, precum şi efortul de trecere la industria “verde”.

Invitații au subliniat importanța factorului cultural precum și a investitorilor “creativi” pentru dezvoltarea economică a orașului și a județului. În același timp aceștia au sesizat și prezența unui proces de urbanizare slab reglementat, care include așezări informale și zone periferice din punct de vedere economic și social.

S-a discutat, de asemenea, și despre o potențială colaborare privind viitoarea strategie de dezvoltare a orașului, reprezentanții autorității locale arătându-și deschiderea de a sprijini cercetarea grupului de sociologi și economiști de la UBB, punând la dispoziție expertiza lor și oferind acces la informații, arhive și alte resurse.

În această etapă a proiectului, sociologii clujeni efectuează câteva vizite de cercetare în cartierele din Baia Mare, sau localități mono-industriale (minerite) și spații industrializate din Maramureș, în care se dorește reperarea celor mai importante probleme sociale și economice cu care această regiune se confruntă.

La întâlnire au participat, din partea instituțiilor locale, reprezentanți ai următoarelor direcții: Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte, Consiliul Județean Maramureș, Direcția Arhitect Șef, Compartiment Dezvoltare Teritorială, Consiliul Județean Maramureș; Direcția Economică și Patrimoniu, Consiliul Județean Maramureș și Serviciul Public Ambient Urban, Primăria Baia Mare.

Proiectul „Muncă precară și locuire periferică” se concentrează pe regiunea de nord a României, în special pe zona Maramureșului și orașul Baia Mare. În perioada socialistă aici a funcționat unul dintre cele mai importante centre de prelucrare a metalelor neferoase (aur, zinc, plumb, cupru), care era conectat la numeroase exploatări miniere din regiune. La începutul anilor 1990, din cauza privatizărilor și restructurărilor economice, a avut loc o amplă decădere economică a acestei zone. Proiectul urmărește înțelegerea condițiilor de trai și muncă ale populației din această regiune și a modului în care aceasta a fost afectată de transformările amintite.

Echipa de cercetare este una multidisciplinară și este alcătuită din sociologi, antropologi, economiști și istorici din România și Norvegia. Proiectul, care se derulează în perioada 2020-2023, are de asemenea ca scop generarea unor propuneri concrete de politici publice care să contribuie la o mai mare incluziune socială și la o dezvoltare urbană sustenabilă.

COMUNICAT DE PRESĂ

1/2020

28.12.2020, Cluj-Napoca

Specialiștii din cadrul Universității Babeș-Bolyai au demarat la finalul acestui an un proiect inovativ de cercetare despre procesul de dezindustrializare ce a avut loc în România la începutul anilor 90 și impactul social și economic de lungă durată pe care acesta l-a avut asupra populației de-a lungul ultimelor decenii. Titlul proiectului de cercetare este: “Muncă precară și locuire periferică. Practicile socio-economice ale Romilor din România in contextul relațiilor industriale și dezvoltării teritoriale inegale.” Echipa de cercetare este una multidisciplinară și este alcătuită din sociologi, antropologi, economiști și istorici din România și Norvegia. Colectivul român de cercetători este coordonat de prof. univ. dr. Eniko Vincze, unul dintre cei mai importanți specialiști în politicile de dezvoltare și locuire din România, în timp ce colectivul norvegian este coordonat de Jon Horgen Friberg, profesor și director de cercetare în cadrul Institutului pentru Muncă și Cercetare Socială (FAFO) din Oslo. Proiectul este finanțat de Granturile SEE și Norvegiene și Guvernul României, și se desfășoară pe o perioadă de trei ani (2020 – 2023).
Cercetarea se focalizează pe regiunea de nord a României, în special pe zona Maramureșului și orașul Baia Mare. În perioada socialistă aici a funcționat unul dintre cele mai importante centre de prelucrare a metalelor neferoase (aur, zinc, plumb, cupru), care era conectat la numeroase exploatări miniere din regiune. La începutul anilor 90, datorită privatizărilor și restructurărilor economice, a avut loc o amplă decădere economică a acestei zone. Proiectul de cercetare urmărește înțelegerea condițiilor de trai și muncă ale populației din această regiune și a modului în care aceasta a fost afectată de transformările amintite.
O temă importantă de analiză o constituie relațiile industriale și fenomenul dezvoltării inegale ce a rezultat în urma reformelor economice și terapiilor de șoc administrate industriilor românești. Proiectul analizează formele de precaritate ce au apărut în urma dezindustrializării și cum au contribuit acestea la apariția unor pungi de sărăcie la marginea orașelor. Vor fi studiate, de asemenea, fluxurile de migrație internă și transnațională datorate precarității economice. În ultimul deceniu a avut loc însă și un proces de re-industrializare și revitalizare a regiunii, precum și conectarea ei la investiții trans-naționale de capital. În aceste condiții, studiul își propune să elucideze cum sunt integrate categoriile de populații sărăcite în noua economie a orașului.
Noutatea adusă de acest proiect de cercetare este încercarea de a conecta analiza evoluțiilor relațiilor industriale la perspectiva rasializării romilor săraciți de-a lungul proceselor de transformare ce au avut loc în câmpul muncii, locuirii și migrației. Proiectul își propune, de asemenea, să genereze propuneri concrete de politici publice care să contribuie la o mai mare incluziune socială și la o dezvoltare urbană sustenabilă.